Reprezintă o deschidere naturală (afloriment, râpă), în care apar nisipuri compacte, cu concreţiuni grezoase şi gresii concreţionare, de vârstă sarmaţiană.

Concreţiunile constituie obiectul ocrotirii, şi ele sunt aglomerări de nisip cimentat de calciu, de formă sferică, eliptică, turtită, ori neregulată, formate diagenetic în interiorul unui strat gros de nisip sau gresie friabilă nisipoasă, format anterior concreţiunilor. Concreţiunile trebuie ocrotite, deoarece ele nu numai că încântă ochiul prin frumuseţea şi perfecţiunea formelor, dar au şi un rol ştiinţific care permit recunoaşterea şi paralelizarea straturilor.