Rapa Neagra contine numeroase resturi incarbonizate de plante (îndeosebi frunze) prinse într-o marnă tufitică, tufit şi piroclastit andezitic, reprezentand o rezervatie palenteologica.

Au fost identificate aici 8 nivele paleofloristice ce conţin specii Miocen superioare de arbuşti şi arbori. Malul râpos al Budacului care include flora fosilă are în bază intercalate între piroclastite, două straturi subţiri (3-5cm) de lignit. Asociaţia paleofloristică de la "Râpa Verde" arată că pădurea de provenienţă trăia în condiţii tipice de mlaştină, aşa cum existau în Miocenul superior dintr-o bună parte a Europei. Era o pădure mixtă, unde alături de conifere (între care dominau Taxodiaceae-le) existau, în predominanţă, angiospermele (între care dominante erau genurile: Carpinus, Salix, Alnus, Fagus, Betula, Populus, Carya, Buettneria, etc.).