Cetatea a fost construită deasupra Cheilor Caraşului şi ocupă porţiunea cea mai înaltă a dealului. Diferenţa de nivel între cetate şi râul Caraş este de aproximativ 200 m, pe trei dintre laturi fiind inconjurata de prapastie iar in fata sa avand sapate in piatra santuri de aparare. Zidurile de incintă urmăresc forma stâncii pe care au fost construite.

Prima menţiune documentară privind existenţa cetăţii este din 1323, când aceasta şi cea de la Vîrşeţ aveau un castelan comun, magistrul Nicolae. În momentul apariţiei în documente, ea aparţinea regelui de atunci al Ungariei, Carol I Robert de Anjou.  Pana in 1520 cand a fost cucerita de turci ea a apartinut mai multor regalitati.

Din cauza cercetatorilor e comori care au perforat-o si sfărâmarii stâncii pe care au fost construite zidurile, cetatea a ajuns o ruina.